despre politică
Politica, privita global ca si fenomen (din perspectiva teoretica) sau practica sociala, este sau ar trebui sa fie, o modalitate specifica, utilizata la nivel individual si/sau de grup, pentru rezolvarea problemelor de viata individuale si comune, sub reglementarea unui sistem de valori sociale, exprimate prin conceptii si principii de viata, mentalitati, judecati de valoare, proceduri si bune practici, sistem care defineste stilul de viata individual si de grup.
Asceasta practica sociala este la randul ei un sistem de activitati ale individului si/sau grupului care se grupeaza structurat, intr-o dezvoltare conventionala, functie de sferele de activitate identificate in viata tandemului indisolubil individ-societate.
In dezvoltarea conventionala propusa in acest text identific setul care prin urmatoarele sfere acopera integral existenta noastra.:
- personala
- familiala de baza
- familiala extinsa
- sociala
- socio-profesionala sau economica
- tehnico-stiintifica
- culturala si sportiva
- administratie statala
Sistemul global de politici individuale sau de grup ale unei entitati cuprinde in mod natural subsisteme de politici pentru mai multe din sferele de mai sus sau pentru toate.
Se impune o precizare. Fiecare individ, dar nu neaparat fiecare grup, fara exceptie, are preocupari mai profunde sau mai superficiale in toate aceste sfere, astfel spus nimeni nu poate sa vietuiasca exceptand una sau mai multe din aceste sfere si asta datorita nevoilor de viata care-ti impun in anumite momente sa ai demersuri ocazionale care nu-ti sunt specifice sau care in mod normal nu te preocupa – cum ar fi stiinta sau administratia de stat. Simplu gest de a rezolva o problema noua te obliga la un minim de rigoare si metoda, altfel nu poti face nici chiar un pas gresit in sensul rezolvarii ei.
Din cele de mai sus rezulta un lucru ca evident. Toti avem probleme de viata din aceleasi categorii si putem sa facem studii statistice pentru a identifica multimea tuturor problemelor de viata, admisa conventional, dupa care putem stabilii pe perioade istorice ponderea acestora in viata indivizilor si a grupurilor.
Daca lucrurile stau asa, iar eu sustin ca da, de ce avem probleme foarte grave in a coopera pentru rezolvarea la un nivel superior evident a acestora in loc sa ne abuzam reciproc existenta?
Aceasta este problema fundamentala a omenirii de multe mii de ani si este strans legata de politica si de politici.
Am prezentat cele de mai sus pentru a releva o anormalitate ce persista in viata noastra de mult timp si anume dominatia nefasta a politicilor in domeniul administratiei de stat asupra tuturor celorlalte, atunci cand de fapt ar trebui sa avem definit la nivel national un sistem unic de politici care sa cuprinda sistemic cateva abordari fundamentale – modalitati de rezolvare pentru diferite categorii de probleme, propuse de comunitati.
Un astfel de sistem ar elimina practica concurentei intre stat si societate care este aberanta. Pentru ca, nu stiu daca ati observat, la ora actuala si de mult timp, in mai toate tarile lumii statul este in concurenta neloiala cu socitatea ajungand de multe ori sa genereze prin lipsa de responsabilitate si rele intentii, adevarate razboaie.
Este cauza care faciliteaza fraudele si mentine o stare permanenta de tensiune, confuzie, ineficienta si in final lipsa normalitatii, a bunastarii si a minimului confort a membrilor societatii, ca sa nu mai vorbim de traiul decent minim.
Aceasta stare are determinismul ei care este legat de faptul ca pozitiile in stat nu sunt detinute de cei in drept – persoane intelectuale (prin procupari si activitati prestate nu neaparat prin diplome), oneste, loiale intereselor reale si legitime ale natiunii, competente, responsabile, cu simt civic, etice si chiar estetice in atitudine si demers.
Un alt factor in determinismul de care aminteam este sistemul juridic, mult prea stufos, mult prea incarcat de prevederi contadictorii si de prevederi adesea ilegale precum si de continut nenecesar care genereaza consum inutil de resurse umane si materiale sabotând bunastarea si avutia nationala individuala si de grup.
Un alt element in sistemul determinant de mai sus este legat de teza care sustine ca putem avea interese diferite legitime – este imposibil. Este doar o teza care faciliteaza interesele celor fara de scrupule si suficient de dotati intelectual pentru a-i manipula si exploata pe ceilalti. Daca atunci cand ne propunem si ne validam interesele in propriul demers psiho-intelectual, nu tinem cont ca acestea sa fie legitime – sa nu incalce drepturile altora, este firesc sa ajungem in situatii in care definim interese nelegitime si deci antisociale.
Si aceasta este foarte grav deoarece in acest moment avariem serios relatia indisolubila individ-societate punându-ne in afara socialului in mod paradoxal dar prin propria vointa, inconstienta sau iresponsabila. In afara socialului acolo unde nimeni si nimic nu ne mai poate apara deoarece nu mai avem drepturi.
Cum este posibil acest paradox? Simplu. Omul este un sistem (probabil cel mai evoluat sau apartinand celor mai evoluate sisteme din partea de Univers unde vietuim) programabil si programat. El este o data programat in perioada nasterii – proces prea putin cunoscut la ora actuala, apoi este programat de societate incepand cu familia si continuand cu strada, scoala si organizatii profesionale, sociale, culturale (inclusiv sportive) iar in tot timpul in care acesti factori nu il programeaza, individul sa autoprogrameaza.
Trebuie sa precizam aici ca daca suntem astazi asa cum suntem, ca si structura individuala complexa considerata la nivel de specie, este o realitate in care nu avem inca (si probabil ne va lipsi mult timp de acum incolo) ceritudini si cunoastere finala privind cauzele si determinismul acesteia.
Cert este ca, desi ingraditi prin multe si in special prin structura psiho-intelectuala si spirituala specifica in diverse perioade ale trecerii noastre prin viata, avem si enorm de multa libertate – libertate de autoprogramare a vietii. Autoprogramare pe care o facem in doua feluri – voluntar, partial constient (de cele mai multe ori nu putem fi constienti total de ce urmari poate avea gestul, vorba, fapta noastra – doar partial) sau inconstient, fara macar sa banuim ca totul se contabilizeaza in viata noastra si a societatii prin mecanisme si in locuri inca neelucidate. Un studiu global, istoric sustine aceasta afirmatie despre care sunt foarte multe de spus.
Asa cum spuneam, nu stim totul despre „de ce este asa?”, dar constatam usor ca asa este. Si atunci este un gest civic si responsabil sa ne propunem obiective si sa ne definim interese legitime. Cum se face asta? Nu este usor si nici nu mi-am propus sa tratez subiectul in acest material.
Intorcandu-ne la organizarea statala si la sistemul de politici administrative statale, fac observatia, care reprezinta si cauza principala a existentei starii de fapt actuale, ca in ansamblul sistemului de entitati cu functii majore la nivel de natiune, cel putin la noi in tara exista o anomalie majora – societatea civila nu este organizata si nu exercita putere.
Modelul politic este profund antisocial si favorizeaza coruptia si exploatarea membrilor societatii. Ni se ofera iluzia unei democratii (puterea poporului si nu rebeliunea maselor, anarhia si legea bunului plac) inexistente in fapt. Asta este facilitat de iluzia creata de asa-zisa opozitie parlamentara. Ca exista o opozitie parlamentara este adevarat dar se opreste atunci cand este vorba sa rezolve probleme grave de viata ale natiunii.
Mai exista un fenomen pe care, daca studiem perseverent viata societatii, nu putem sa nu il observam. El a si fost reclamat de multe ori pana acum si anume infiltrarea organizatiilor publice si private cu indivizii dubiosi – elemente profund antisociale care saboteaza sub diverse acoperiri inclusiv culturale viata organizatiilor si exprimarea libera a acestora.
De vina suntem si noi, intelectualii onesti si responsabili indiferent de statut profesional – inclusiv taranii, muncitorii, functionarii, elevii si studentii ca si pensionarii inca in putere – in special intelectuala.
Care ar fi schita de model care rezulta, sustin eu, integrand pozitiv si constructiv cunoasterea la care avem astazi acces prin truda milioanelor de inaintasi si contemporani si prin costuri sociale adesea uriase si nedrepte.
Dar inainte sa prezint schita imi amintesc ca am omis sa subliniez o realitate deosebit de importanta si grava – reprezentativitatea politicului. Este inadmisibil ca o societate sa fie condusa de interesele unui procent nesemnificativ numeric care conduc (sau manipuleaza abil) membrii de partid care si acestia sunt in numar foarte mic raportat procentual la populatie.
In mod normal ar trebuii ca circa 70% din membrii societatii majori si activi socio-profesional si cultural sa fie mambrii de partid.
O alta solutie, poate mai buna, are in vedere organizarea Societatii Civile si activarea ei astfel incat:
- Sa constituie o opozitie la activitatea partidelor politice
- Sa constituie un instrument civil de control al bugetelor publice
- Sa constituie un instrument civil de control al activitatii institutiilor publice.
- Sa fie implicata in procesul legislativ
- Sa vegheze la starea de spirit a natiunii – la solidaritate, coeziune, atitudine civica activa si activitate civica
Noul model de organizare statala pe care il propunem schematic este:
… urmeaza sa dezvolt…
Un comentariu
Jump to comment form | comment rss [?] | trackback uri [?]