politicaCurata

Citind pe blog-ul Alinei Gorghiu mi-am amintit  de o idee de proiect mai veche referitor la filozofia politicii.

Sistemul determinist, motivatia acestui proiect include mai multe aspecte dintre care as amintii doua pe care le consider deosebite.

In urma cu mai multi ani citeam intr-o carte scrisa de Ion Ratiu, daca imi amintesc bine, ceva care spunea despre etica in politica ca ar fi altfel decat cea sociala, traditionala. Cum am nutrit sentimente de simpatie si respect pentru Domnia Sa am fost contrariat deoarece intuiam ca ceva nu este in regula cu aceasta problema. Nu puteam accepta ideea unei altfel de morale, speciala pentru politica. Imi genera un sentiment de neincredere si o atitudine rezervata, suspicioasa. Am crezut mereu si cred si acum ca sunt si politicieni curati, cel putin in intentii. Modul cum se aplica un principiu de viata difera semnificativ de la o persoana la alta datorita diferentelor rezultate din calitatea si profunzimea cunoasterii, capacitatea de a intelege corect adevarurile realitatilor investigate si bineinteles stilul personal, personalitatea. Si de aceea nu toti reusim sa transpunem in practica la fel de fidel, corect si complet un principiu de viata.

Cand am constatat ca teza nu isi gasea locul firesc in sistemul global al cunoasterii pentru ca nu impaca realitatea politicienilor onesti cu cea a celorlalti am inceput sa fiu atent la acest aspect. Relativ de curand am facut constatarea esentiala care caracterizeaza cunoasterea si comunicarea ca fiind partiale, secventiale, relative si conventionale. Acest aspect este esential pentru a intelege corect anumite adevaruri.

Ca o paranteza, sistemul meu filozofic, exponent3000 (cognos.e11.us) defineste realitatea ca o parte a Universului continuu pe care un subiect viu inzestrat cu simturi o delimiteaza si se concentreaza asupra ei din varii motive si interese. Astfel Realitatea nu poate fi cunoscuta de om in totalitatea ei deoarece avem simturi limitate. Ceea ce putem cunoaste sunt adevarurile care, functie de seriozitatea si calitatea demersului cognitiv, sunt asimptotice realitatii – incearca sa se apropie cat mai mult de realitate fara sa o poata atinge.

Revenind la teza de mai sus am descoperit ca unul din aspectele care au facut ca politicieni de calitate sa o sustina este legat de conventionalismul cunoasterii si in special al comunicarii si de calitatea cunoasterii. Din varii interese sau dintr-o cunoastere defectuoasa, din pripa uneori, emitem exprimari gresite despre ralitatile referite.

O parte importanta a acestor greseli au la baza chiar cursurile pe care le primim in procesul de invatamant pe tot parcursul vietii. Asta face ca sa traim mult timp, chiar toata viata de cele mai multe ori cu idei gresite despre realitatile inconjuratoare, oameni, evenimente, etc. Este tipic pentru atitudinile rasiale, pentru politicile extremiste, pentru demersurile vanitoase, orgolioase, pentru dogme, percepte religioase, etc. Pentru confuzia grava care se face adesea intre demnitate, mandrie legitima si orgoliu.

Astfel s-au perpetuat unele practici avand la baza minciuna pe care diverse persoane chiar bine intentionate in esenta le-au promovat, au incercat sa le explice si sa le argumenteze cu scopul vadit de a le valida sau pentru a dovedii legitimitatea lor. Un exemplu tipic sunt afirmatiile transante gen “socialismul este cel mai bun” sau liberalisbul, conservatorismul etc. Cand, la un studiu atent, riguros si serios rezulta clar ca astfel de afirmatii nu sunt acoperite de adevarurile realitatii. Orice teza, dogma, ideologie trateaza viata dintr-o perspectiva proprie slujind anumite interese declarate sau nedeclarate. Din cate stiu nu s-a emis inca o ideologie care sa fie capabila sa impace corect toate interesele legitime ale oamenilor. Principala cauza o constituie chiar modul cum este gandita si tratata problematica legitimitatii. Personal legitimitatea tine de resorturile intime, profunde ale vietii, de legitatile Universului si de aceea legitimul este diferit de legal – ca reglementare sociala. La fel ca in cazul adevar – realitate legalul tinde natural sa descopere, sa releve si sa inteleaga (desigur atunci cand isi propune) legitimul pentru a-l promova si standardiza in cadrul conventiilor sociale.

Aceasta este o parte a explicatiei fenomenului studiat. Oamenii considera in mod eronat, ceea ce este deosebit de grav, ca anumite adevaruri nu trebuiesc spuse pentru a proteja unele teze, dogme, etc. In afaceri ca si in politica este la fel. De exemplu cand vinzi ceva, fapt deopotriva prezent in afaceri si politca, nu vorbesti de dezavantajele produsului vandut asa cum ne invata manualele. O practica nociva pentru toti pe termen lung si considerat global, inclusiv pentru vanzator deoarece orice vanzator este si un cumparator la un moment dat. Si toti, fara nici o exceptie ne luam teapa promovata de aceasta atitudine globala, generalizata si iresponsabila prin neconstientizare in primul rand dar si datorita stilului duplicitar care incearca sa excrocheze subtil.

Este motivul principal pentru care bat atata moneda pe virtutiile si importanta sinceritatii. In plus lipsa de sinceritate atunci cand nu este vinovata in mod calificat este o dovada de deficienta intelectuala, de teama, lasitate, slabiciune.

Si atunci de ce o morala aparte pentru clasa politica. Nu se justifica daca facem efortul de a utiliza la maxim si in mod eficient intreaga cunoastere adunata in mileniile de existenta a oamenilor pe Terra. Este clar ca politica are functiile ei importante in societate si ca fara ea nu se poate. Dar daca este asa de ce oamenii nu se “bulucesc” sa se implice in a o face corect, inteligent, onest facand astfel posibila existenta si dominatia politicienilor corupti – escrocilor, criminalilor culturali, ucigasii progresului si civilizatiei? De ce? Pentru ca admitem ideea de “morala aparte”. Este la fel ca in teza “raului celui mai mic” unde presedintele Emil Constantinescu a relevat foarte bine escrocheria subtila care se ascunde in spatele acestei teorii foarte veche de altfel dar care se relanseaza in anumite periode functie de interese de regula neoneste.

Al doilea aspect pleaca de la teza ca obiectivul politicienilor si al partidelor politice este sa ajunga la guvernare. Evident nu pot spune ca nu este asa de vreme ce asa se declara. O teza cu care, din perspectiva modernizarii spirituale a omenirii, nu sunt de acord. Este ca si in cazul afacerilor. Majoritatea oamenilor de afaceri nu se gandesc la un aspect deosebit al esentei intreprinderii. Asa cum s-a dezvoltat domeniul afacerilor si cum este integrat in viata sociala este esential sa intelegem si sa ne modelam atitudinea conform realitatii ca intreprinderea este deopotriva si indisolubil un serviciu pentru societate precum si un mod de a face avere si de a te exprima profesional. Dar oamenii de afaceri, aceia pentru care este valabil, uita in lipsa lor de demnitate si onestitate, ceea ce este neonorabil, ca dreptul de a face afaceri si cadrul complex care sa ajute lansarea si dezvoltarea acestora sunt reglementate si administrate prin activitati platite cu bani publici. Este profund degradant si neonorabil sa profiti si sa beneficiezi necuvenit de semeni, multora dintre acestia fiindu-le dator in fapt. Ca sa nu mai spun ca este, desi poate parea paradoxal, un exercitiu de intelectualitate infantila cat se poate de jignitoare la adresa celor care-l fac, inconstient desigur caci tuturor ne place sa fim destepti dar nu si responsabili in raport cu facultatile de care dispunem.

La fel si cu politicienii. Eu sustin teza ca obiectivul primordial al politicienilor nu este sa guverneze ci sa genereze politici plecand de la realitatile societatii pe care o deservesc, de la realitatile si nevoile semenilor. Politici pe care sa le promoveze si sa le implementeze in cadrul unei cooperari politice cu toate partidele in functiune si sprijiniti de societatea civila. De acea spun ca viitorul guvernarii statale va apartine coalitiilor si ca un guvern trebuie prin lege sa aibe ca membrii reprezentanti ai acestor partide – liberalii la economie, socialistii la asistenta sociala, conservatorii la traditii, etc.

Este inadmisibil ca un stat modern sa nu aibe un program de dezvoltare coerent pe termen lung elaborat o data pentru toata perioada vizata si fara a fi modificat la fiecare legislatura. Faptul ca nu se intampla asa inseamna ca cei care ne conduc nu sunt cei care trebuie sa o faca. Adica exact ce spun inca din 1992 si anume ca statul adevarat din Romania este in concediu.

Si atunci ce este de facut. Ei bine DA – un proiect initiat de un grup de oameni de calitate, onesti, responsabili si corecti, proiect care sa studieze fenomenul si implicatiile lui sociale si sa propuna solutii de corectie.

Personal stiu de unde si cum trebuie pornit dar ca si in cazurile celorlalte demersuri socio – culturale, profesionale si politice ale mele, EU-RO-MODERN (ro.e11.us), RNCD, …, nu admit sa fac treaba asta singur asa ca voi astepta pana ce se vor gasii acei oameni care sa-si asumeni impreuna cu mine initiativa aceasta. Fac aici remarca care constata ca si in cazul EU-RO-MODERN ca este un proiect al nostru al tuturor, dar de data asta nu numai al romanilor si ca autorii si initiatorii sunt importanti doar atat, atunci cand si unde sunt importanti, prioritar fiind demersul comun, solidar, operativ si imediat. Personal nu sunt un fan al gloriei si nici nu cred in gloria mincinoasa asa cum este ea declarata in mod corupt si politizat astazi. In schimb sunt deosebit de sensibil la drepturi si corectitudine, la sinceritate si relevarea adevarului indiferent cat de incomod ne este. Asa ca sunt cat se poate de deschis la cooperare si in aceasta problema ca si in toate celelalte toate apartinand de procesul larg de modernizare si reformare sociala, culturala, profesionala si politica a societatii omenesti pe care toti oamenii de bine il merita.

Se pot trimite expresii de interes pe gab@liberal-independent.ro, la g@e11.us sau va puteti inscrie pe EU-RO-MODERN, RNCD sau presedintiaRO-MODERN la ro.e11.us, rncd.e11.us sau p.ro.e11.us